fbpx
  • Sportul tău, povestea ta!

Povestea unui mare campion plin de vicii. A fost salvat de alergare

Povestea unui mare campion plin de vicii. A fost salvat de alergare

”Alergarea este drogul meu. Ca să fiu sincer, până acum ceva vreme drogurile erau drogul meu, dar acum sunt dependent de cel mai sănătos obicei”. Nu oricine ar fi în stare să facă o astfel de mărturisire, însă el nu este oricine. Este Ronnie O`Sullivan. Considerat de multă lume cel mai înzestrat jucător de snooker, britanicul a câștigat Campionatul Mondial în luna mai a anului 2012, după care a anunțat că se retrage. A revenit în circuit în mai 2013, timp în care nu a participat la nicio competiție, dar a reușit să câștige din nou Campionatul Mondial. Pentru a cincea oară.

Cu 36 de titluri în palmares, dintre care 5 mondiale și 7 ale Marii Britanii, Ronnie are în spate o poveste care nu a fost întotdeauna de succes. În toate interviurile din ultimii ani a vorbit despre alergat în termeni aproape religioși, dar nu a uitat cât de mult detesta alergatul în copilărie. ”Tatăl meu mă forța să ies la alergat. Îmi spunea mereu: Dacă vrei, te poți lăsa de școală la 15 ani, dar trebuie să ai o condiție fizică bună”. Numai că, după ce tatăl său a fost încarcerat pentru crimă, Ronnie a încetat să mai alerge, iar la vârsta de 20 de ani ajunsese să cântărească 95 de kilograme. Așa că a reintrodus alergatul în programul său zilnic, inițial pentru a scăpa de kilogramele în plus, însă în curând avea să devină un mod de viață. Drept urmare, condiția fizică i s-a îmbunătățit considerabil, iar în 2008, după aproape 4 ani de când devenise membru al clubului local de alergare, se putea lăuda cu o performanță deloc de ignorat: alerga 10 kilometri în mai puțin de 35 de minute.

Am învățat prin alergare că nu este întotdeauna bine să o iei pe scurtătură”.

Cu un tac de snooker alături, O`Sullivan arată așa cum și-l imaginează toată lumea, ca un campion mondial. Pe un traseu de alergare, însă, încălțat în pantofi sport, este doar un anonim alergător care, la un moment dat, a terminat o cursă de Cross-Country pe locul 189. Cu toate astea, Ronnie se simțea extraordinar alergând, din moment ce, prin 2009, o făcea zilnic fără să ezite. ”Probabil dacă mă întreba cineva atunci care-mi sunt prioritățile, câștigarea unui nou titlu mondial în snooker ar fi fost pe locul al doilea. Îmi doream tare mult să-mi reprezint comitatul într-o cursă de Cross-Country”. Ronnie ajunsese să iubească alergatul atât de mult încât a recunoscut că la unele turnee își dorea să nu ajungă în finală pentru a participa la concursurile de alergare din weekend organizate în orașul în care avea loc competiția de snooker. 

Alergarea m-a salvat de fiecare dată”

Unul dintre cei mai grei ani din cariera lui Ronnie a fost 2017. ”Am încercat să slăbesc câteva kilograme cu o dietă fără carbohidrați. Nu a fost deloc bine. Minte mea nu mai avea forță să mă concentrez în concursurile de snooker, iar energie nu aveam ca să alerg. Totul s-a finalizat prost. Am început să fiu mai atent la dietă, am renunțat la cea fără carbohidrați, după care am reînceput alergările. Așa trebuia să fac de la început”

Povestea de viață a lui Ronnie O`Sullivan este ca o cursă de maraton, pe care o poți găsi în cartea sa autobiografică. ”În Fugă” prezintă cu lux de amănunte cariera unui campion mondial la snooker care a ajuns de pe culmile succesului pe fundul prăpastiei și înapoi. 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *